Day 2: New friends

A doua zi a inceput. Noi toti incepusem sa ne obisnuim cu idea ca lumea noastra e pe cale sa se sfarseasca. Toti am iesit afara, fiecare echipat cu cate o arma. Am mers pana la cel mai apropiat super-market pentru a lua mai multe provizii. Luminile erau stinse, nu se vedea nimic. Am facut lumina cu telefoanele mobile, cu restul de baterie care ne mai ramasese. Am luat mancare, apa si alte lucruri utile. In timp ce mergeam "acasa" am dat peste un ziar. Acesta era scris cu 2 zile inainte de dezastru. In el scria ca niste oameni din America au vrut sa anunte toti oameni ca exista o cale de scapare, toti cei care aveau posibilitatea puteau merge acolo pentru a putea ajuta la gasirea unei solutii. Atunci am inceput sa ne gandim cum sa ajungem acolo, sigur ca va fi greu pentru ca erau 7500km pana acolo. Alex a spus sa gasim un avion. Neam gandit ca ar fi posibil, dar de unde avion, cel mai apropiat aeroport era la 200-300km de noi. Beatrice a spus ca puteam gasi o masina care sa ne duca pana acolo. Problema era ca nimeni nu stia sa conduca. Dar asta nu era o problema pentru noi, pentru ca neam gandit ca nu e asa greu sa apesi pe 3 pedale si sa misti dintrun volan. Asa ca am cautat o masina destul de mare pentru toti, zis si facut. Nu a fost asa greu pentru ca orasul era plin de masini, unele chiar in mijlocul strazii cu cheia in contact. Am luat una, am mers la benzinarie, am facut plinul si am dus masina langa casa lui Andrew unde era bunkerul. Aveam destule provizii pentru drum. Era ora 2:30 PM asa ca am plecat la drum. Drumul a durat 6 ore dar a meritat. Ajunsi in Bucruesti, am mers drept spre aeroport. Se pare ca mai existau supravetuitori care aveau aceasi bucata de ziar ca si noi, doar ca a lor era intreaga si spunea exact si adresa. Unul din ei lucra la acea companie si era capabil sa piloteze un avion. El nea aratat planul desenat pe o harta, totul parea in regula. Era ora 10:40 PM, prea tarziu pentru a pleca asa ca am decis sa ne culcam, maine ne asteapta o zi grea. Fata de ieri somnul acesta a fost mai bun pentru mine, probabil si pentru toti ceilalti.

Day 1: The disaster beggins

E aproape sfarsitul verii. Eu, Andrew, Alex, Beatrice, Addie si Eddy venim de la scoala. Deodata cerul sa facut rosu. Toti ne uitam la el si ne gandeam la ce e mai rau. Deodata o voce ciudata, moarta, sa auzit din spate. Era un zombie, zombie apocalypse a inceput. Toti am fugit de ei, dar veneau din toate directiile. Din fericire Andrew a avut o idee geniala. Avea un bunker sub casa lui. Nimeni nu stia de ce, dar era binevenit. Am intrat in el si am inceput sa ne gandim, eram uni din ultimii supravetuitori de pe pamant. Bunkerul era echipat cu arme, mancare, apa si alte provizii. Eu si Eddy am incercat sa iesim afara pentru a verifica daca sunt zombie prin preajma. Cand am vazut acel cel rosu din nou, si pe langa asta si sute de zombie ne-am pus mainile in cap. Am intrat repede in bunker si am spus ca nu puteam iesi din bunker. Dar o data si-o data trebuia sa iesim din el pentru a gasi mai multa mancare si apa deoarece proviziile de acum nu ne ajung decat pentru o saptamana. Toti am sperat ca va fi bine. Restul zilei tot ce am facut a fost sa ne gandim la un plan. Cand noaptea a venit am vrut sa vedem daca situatia e aceasi. Eu si Eddy neam urcat din nou sus, situatia era si mai grava, se pare ca noaptea cantiatea de zombie se dubla. Am fugit jos si amandoi am spus in acelasi timp ca nu e bine deloc. Toti sau speriat intreband ce sa intamplat. Cand au auzit ca sunt de 2 ori mai multi zombie, s-au gandit ca sa zis cu ei. Era 1:00 AM iar noi inca ne gandeam la ce se poate intampla. Fiecare a adormit cum a putut.

Introduction

Bun sa incepem, numele meu este Daniel. Am 12 ani, am o imaginatie foarte bogata. Am decis sa o folosesc intrun scop productiv, asa ca am facut un blog. Dupa cum spune si titlul, blogul acesta va fi ca o carte. Voi incepe o poveste cu zombie apocalyopse. Nu voi posta o data pe zi, sau o data pe saptamana, ci atunci cand am inspiratie asa ca fiti atenti in fiecare zi pentru ca e posibil sa apara un post nou. Sper sa vi se para interesant. Voi posta prima parte cat mai repede posibil. Multumesc.